Fratele meu începuse să-mi dicteze în stilul său oratoric inconfundabil, stilul cu care vrăjise toate triburile, făcându-le să-l asculte încremenite:
― La început, cu exact 15,2 miliarde de ani în urmă, s-a produs o explozie uriaşă în Univers...
Dar eu mă oprisem din scris.
― Cincisprezece miliarde de ani? am întrebat pe un ton sceptic.
― Exact. Sunt în plină inspiraţie divină, să ştii.
― Nu-ţi pun la îndoială inspiraţia! (Şi bine făceam. Fratele meu e cu trei ani mai mic decât mine, dar nu îndrăznesc să-l contrazic. De fapt, dacă cineva ar îndrăzni să se îndoiască de inspiraţia lui, ar da pur şi simplu de bucluc.) Mă gândesc numai cum o să reuşeşti să spui povestea Creaţiei pe o perioadă de cincisprezece miliarde de ani...
― Aşa trebuie, atât a durat. Am totul aici, mi-a răspuns el, atingându-şi fruntea cu degetul. Nu uita că totul provine de la cea mai înaltă autoritate.
Eu, însă, îmi lăsasem deja stylusul deoparte.
― Ştii cât costă papirusul? l-am întrebat.
― Ce?
O fi fost el inspirat...

[ Continued ]